Simona Anastasiu, fata care jonglează cu mingea de fotbal şi cu versurile

0
40838

navoib

Pe când majoritatea fetelor se jucau cu păpuşile în casă, Simona bătea mingea alături de fraţii ei în curtea casei. Anii au trecut, însă obiceiurile au rămas aceleaşi. Din când în când mai este provocată de fraţi la o “miuţă”, însă curtea casei a devenit neîncăpătoare, motiv pentru care duelurile sunt decise pe terenul din curtea şcolii. Simona Anastasiu este o buzoiancă cu o pasiune rară prin rândul purtătoarelor de tocuri: fotbalul. Prima întâlnire cu “sportul rege” a avut-o în curtea casei, evoluând o dată cu vârsta pe maidanul din faţa blocului, terenul din curtea şcolii şi apoi marele “drepunghiul verde”. “M-am apucat de fotbal de mic copil, când diametrul balonului încă depăşea înălţimea genunchiului. Fraţii mei sunt de vină. Nu erau niciodată fix la număr, iar eu eram chemată să reîntregesc echipa. Mi-a plăcut foarte mult şi aveam perioade în care fotbalul nu lipsea din meniul zilei. În primii ani de şcoală am participat la diferite competiţii în condiţiile în care eu eram singura fată din echipă”.

            Primul căpitan al primei echipe de fete din Buzău

            Sportul de performanţă l-a început în 2010, o dată cu înfiinţarea primei formaţii de fotbal feminin din judeţ. “În urmă cu trei ani am auzit că la Buzău se doreşte înfiinţarea unei echipe de fotbal pentru fete. Atunci l-am cunoscut pe domnul Musceleanu (n.r. Marius, antrenorul actualei echipe Viitorul Buzău) şi alături de alte fete am pornit la drum. Era ocazia pe care o aşteptam de foarte multă vreme. Am debutat în Liga I ca mijlocaş central şi totodată eram căpitan de echipă”, îşi aduce aminte Simona.

            Tânăra jucătoare  rememorează primii paşi făcuţi în fotbal ca jucătoare cu acte-n regulă: “Ce ne-a urnit din loc a fost voinţa domnului Musceleanu şi entuziasmul nostru, al fetelor. Sunt foarte multe lipsuri în fotbalul feminin, şi mai ales la Buzău, însă cred că entuziasmul a făcut ca noi să trecem peste orice neajuns”.

            Debut greoi

            Primele şedinţe de pregătire nu au fost simple. O “mână” de fete şi două – trei mingi, plus ambiţia unui profesor de a trece Buzăul pe harta fotbalului feminin. “Era ceva haotic. Primele noastre întâlniri cu mingea într-un mediu organizat nu au fost foarte prieteneşti. Antrenorul nostru a avut foarte multă răbdare cu noi. E necesară mai ales când eşti la început de drum. Am văzut cum reuşesc băieţii elementele simple din fotbal, gen pasa şi preluarea cu latul, şutul cu şiretul, conducerea balonului şi aşa mai departe. Am vizionat împreună foarte multe meciuri şi ceea ce vedeam în acele partide încercam să punem în aplicare. Bineînţeles că nu prea reuşeam, însă ne străduiam”.  Buzoianca este fan Barcelona iar jucătorul preferat este, cum era de aşteptat, decarul catalanilor, Leo Messi.

            Din Crâng în Copou

            Trei ani a jucat Simona pentru Viitorul Buzău. În 2012 buzoianca a ajuns la Navobi Iaşi, formaţie din prima ligă feminină.“Viaţă şi-a urmat cursul şi ca orice tânăr absolvent de liceu, am plecat la facultate. Mi-am dorit să ajung la Iaşi, pentru că aici aveam nişte cunoştiinţe la echipa de fotbal şi astfel puteam merge în paralel şi cu fotbalul, şi cu studiile. Se lucrează foarte bine la Navobi. Sunt condiţii excelente, asemănătoare cu cele de la băieţi. Avem un antrenor bun, pe Adrian Ambrosie, un tehnician care este foarte dedicat muncii sale. Sunt foarte mândră de faptul că îmbrac tricoul acestei echipe. Trebuie să ne calificăm în faza următoare a competiţiei interne, iar pentru asta trebuie să învingem tot. Adică formaţia din Reghin, Viitorul Buzău şi Vasas Femina Odorhei”.

            Scrie poezii în timpul liber

            Un alt hobby al buzoiencei îl reprezintă poezia. În timpul liber, mijlocaşul central buzoian al formaţiei ieşene scrie versuri în care se regăsesc adesea colege de-ale ei sau situaţiile amuzante prin care autoarea a trecut alături de acestea. “Scriu din plăcere despre lucruri care ne fac să zâmbim. În deplasări, unele colegele ascultă muzică, altele citesc sau se uită la un film, iar eu compun. Scriu în rime despre tot ce îmi trece prin cap”, ne-a destăinuit Simona.

Data naşterii:01.10.1993

Locul naşterii:Berca, Jud. Buzău

Nume complet:Simona Mădălina Anastasiu

Post:Mijlocaş central

Pasiunea unei fete

Cine a auzit vreodată

Să joace fotbal o fată?

Dar la Berca există una

Sta pe strada cu fântâna.

Cum treci podul peste o apă

Urci până la jumate-o pantă

şi-n stânga pe o uliţă

Locuieşte acea fetiţă.

Cu ochi de mărgăritar

Tatăl ei e pădurar.

Obraji-s de cartunaş

Joacă fotbal mijlocaş.

Dar echipa e în formare

Ia bătaie-n deplasare.

A fost aşa ca un iureş

5-0 la Târgu Mureş,

Au fost şi scoruri mai mari

Asta e… dacă nu-s bani!

Ca să cumperi fotbaliste

Sunt momente foarte triste,

Dar nu ne descurajăm

Cu mult elan o să luptăm

Şi o să ridicăm aşa lin

Frumosul fotbal feminin.

Gloria pica în “C”

Şi noi promovam în “B”.

Şi-n frunte cu antrenorii

O să le luăm spectatorii.

Şi-o să-i mutăm pe Metalu’

Şi să joace pe maidan.

Primarule din oraş

Nu mai fi atât de laş,

Ajută fotbalul feminin

Sub acelaşi cer străin.

Ajută aceste fetiţe.

Ce sunt ca nişte mlădiţe

Ce vor să facă fericit

Buzăul nostru iubit.

 

Viitorul a fost cu scorul

 

 Astăzi am jucat acasă

 Cu Constanţa cea făloasă,

 La pauză, ne-a condus

 Şi la urmă au tot plâns.

 Le-am pus la inimă foc

 Una nu a avut drept de joc

 Arbitrii au fost cu noi

 Şi a fost unu la doi.

 Ele au venit cu dorul

 Iar noi suntem Viitorul

 Viitorul e pe vale

 Bate tot ce prinde-n cale.

 Am avut şi spectatori,

 Ce-au strigat cu toţii în cor:

 Avem echipă avem valoare

 Avem echipa cea mai tare

 Haide, haide Viitorul

 Ne-a plăcut jocul şi scorul.

 Şi să-aveţi multă răbdare,

 Să bate-ţi şi-n deplasare

 Noi suntem cu voi mereu

 Şi la bine şi la greu.

 Să fiţi vesele, nu triste,

 Dragele noastre fotbaliste. 

 

Sfârşit de campionat 2012

 

Campionatul s-a terminat,

La revedere ne-am luat.

Ne hrănim din amintiri

Şi mereu ne amintim.

Pe Facebook noi mereu stăm

Şi pozele le comentăm.

Una mai tare ca alta

Şi tag-uim numai poarta,

Şi ne croim viitorul

Cu capul şi cu piciorul.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCorespondenţă din Belek: Reţeta succesului din raiul fotbalistic al Turciei
Articolul următorPartidă lejeră pentru handbalistele buzoience

Autor al cărţii „Drum printre ani – Istoria echipei de fotbal Gloria Buzău 1971 – 2011”. În prezent redactor Buzăul Sportiv, fotograf 123RF şi fotoreporter SCM Gloria Buzău, secţii handbal, modelism & şah. Realizator TV şi moderator al emisiunilor „Sport Maxim”, „Fotbal Total”, „TV Sport”, „Eurofotbal”, „Sport Maxim”, „Arena sportivă” şi „Zona neutră”. Prezentator al emisiunilor „În spatele uşilor de restaurant”, „Tainele pensiunii” şi „Bilet de vacanţă”. Realizator al DVD-urilor „Războinicii la Ciuta”, „Meciuri de poveste” şi „Palatul Comunal, simbol al Buzăului”. Peste 200 de evenimente sportive comentate (din fotbal, handbal şi futsal).

LĂSAȚI UN MESAJ