Unul dintre cele mai iubite sporturi în judeţul Buzău, rugbyul şi-ar putea trăi ultimele clipe luna aceasta, înaintea şedinţei Consiliului Local Buzău. Partea a celui mai mare club polisportiv din provincie, sectia de rugby a Sport Club Municipal Gloria Buzău are mari şanse să se desfiinţeze în următoarele două săptămâni, potrivit unor surse din cadrul clubului din Crâng şi de la Palatul Comunal.

Raport excelent între calitate, buget şi jucători convocati la lotul naţional

Secţia de rugby a SCM Gloria Buzău are al treilea buget din cadrul grupării din Crâng, (aproximativ 29 de miliarde de lei vechi), după handbal (aproximativ 50 de miliarde de lei vechi) şi fotbal (aproximativ 34 de miliarde de lei vechi), însă echipa lui Costică Merşoiu se poate lăuda cu 9 sportivi prezenţi în cadrul reprezentativelor naţionale ale României. Unul la U15, trei la U17 şi cinci la U23. Dintre cei 9, 4 sunt buzoieni. Cel mai mare salariu al secţiei „rugby” este de 1.000 de euro, în timp ce cea mai mare leafă la fotbal este de 3.500 de euro pe lună, iar la handbal de 5.500 de euro lunar. Sportivii de la rugby sunt cazaţi în cantonamentul de la stadionul „Gloria” şi în câteva apartamente (unul singur contractat prin agenţie imobiliară), acolo unde stau câte 2-3, în timp ce la handbal sunt jucătoare care locuiesc singure în imobile contractate prin agenţii dedicate, cu chirii de aproximativ 2.000 de lei pe lună. Discrepanţele continuă când vine vorba de plata utilităţilor, acolo unde rugbiştii suportă totul din buzunarul propriu, în timp ce handbalistelor le sunt asigurate de către club. Mai departe, un exemplu elocvent este deplasarea în acelaşi timp, a echipelor de handbal şi rugby la Baia Mare pentru jocuri cu echipele din localitate. Jucătorii lui Merşoiu s-au cazat cu masă inclusă la 83 de lei/ noapte, în timp ce handbalistelor le-a fost rezervat un resort, acolo unde gruparea din Crâng a plătit 200 de RON per cameră/ noapte. La nivel de juniori, secţia de rugby are 60 de puşti, angrenaţi în competiţii oficiale şi turnee dedicate categoriei de vârstă, în timp ce secţia de handbal are o singură formaţie, antrenată de Maria Radu, soţia şefului de secţie Bogdan Radu. Informaţiile ne-au fost furnizate de surse pertinente din cadrul clubului.

Citeşte | EXCLUSIV! Se strică jucăria? Două secții de echipă a SCM Gloria Buzău pe lista neagră! Cinci sporturi dispar într-o lună

Potrivit informaţiilor primite din interiorul clubului, confirmate pe surse şi din Palatul Comunal, SCM Gloria Buzău ar putea renunţa la două secţii cel puţin, vizate fiind secţia de rugby condusă de George Georgescu şi cea de futsal, manageriată de Ionel Turturică. Dacă cea din urmă se bucură de o larga susţinere atât din partea lui Gabriel Bodescu, mâna dreaptă a preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu cât şi din mediul politic, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre formaţia lui Costică Merşoiu, un exemplu în sportul românesc din foarte multe puncte de vedere.

Principalul motiv îl reprezintă o economie de aproape 40 de miliarde de lei vechi pe care gruparea condusă de Cristi Ceauşel şi Ion Cazan ar face-o prin desfiinţarea celor două secţii şi repartizarea bugetului pentru anul în curs că alte secţii, majoritatea banilor urmând să fie redirecţionaţi către handbal, fotbal şi volei.

Prinţul Şerban "Bani" Ghica. Sursă foto: Adevărul.ro
Prinţul Şerban „Bani” Ghica. Sursă foto: Adevărul.ro

ISTORIC | Prinţul Ghica, omul căruia îi datorăm mingea ovală în Buzău

Născut în anul 1919, prinţul Şerban Ghica, cunoscut în lumea sportului sub numele de „Bani Ghica“, a fost descendent al unei vechi familii de domnitori ai Ţării Româneşti şi Moldovei. A fost nepotul lui Ion Ghica, una dintre figurile marcante ale secolului al XIX-lea, fost guvernator al insulei Samos, din Marea Egee, stăpânită pe atunci de Turcia şi de două ori prim-ministru al României. Şerban Ghica a urmat Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic şi a făcut şi studii de inginerie la Birmingham, în Anglia. Dar cel mai mult el a rămas în conştiinţa iubitorilor sportului cu balonul oval drept unul dintre cei mai mari jucători de rugby pe care i-a avut ţara noastră. Avea doar 15 ani când a debutat la cea mai titrată echipă a ţării la acel moment, cu care a câştigat patru titluri de campion, iar la 18 ani juca deja în echipa naţională a României. La aceeaşi vârstă, a participat cu echipa naţională la turneul organizat cu ocazia Expoziţiei Internaţionale de la Paris, din anul 1937, unde a fost declarat cel mai tânăr jucător al turneului. Pe timpul studiilor în Anglia, a jucat doi ani la echipa de rugby „Athletic Club“ din Birmingham. Prinţul Ghica a ajuns preşedinte al Federaţiei Române de Rugby în anul 1943, la vârsta de doar 24 de ani, iar din această calitate a iniţiat realizarea primei emisiuni poştale româneşti numită “Rugby”, prima din lume cu această tematică. Scopul realizării acestei emisiuni era de ordin financiar, pentru atragerea de fonduri în vederea susţinerii acestui sport. Macheta emisiunii filatelice a fost executată de un alt rugbyst, arhitectul Ascanio Damien, iar timbrul a adus în vistieria Federaţiei Române de Rugby suma de 12,8 milioane de lei, o sumă impresionantă pentru acele vremuri. A rămas preşedinte al Federaţiei până în anul 1945, când a fost înlăturat de regimul lui Petru Groza, pentru ideile sale politice. Coleg de celulă cu Corneliu Coposu Trebuie menţionat că Banu Ghica a făcut la viaţa sa şi politică, lucru pentru care a pătimit mult. În 1943, tatăl său l-a recomandat personal lui Iuliu Maniu, devenind membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Acolo s-a împrietenit cu Corneliu Coposu, cu care de altfel avea să împartă celula în închisorile comuniste de la Jilava, Văcăreşti, Aiud, Ocnele Mari, Capu Midia, Bragadiru. După eliberarea din închisoare, Şerban Ghica s-a angajat ca inginer constructor la Buzău, oraş unde a înfiinţat o echipă de rugby de mare clasă, cu care a reuşit promovarea în primul eşalon al ţării, cea mai bună clasare din istoria sportului cu mingea ovală la Buzău (n.r. locul 5) dar şi câştigarea Cupei României, în ediţia 1987-1988: Contactoare Buzău – Știința Cemin Baia Mare 14-6. În urmă cu câţiva ani, fostul primar al Municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, alături de nepoata prinţului au denumit arena din Parcul Tineretului stadionul „Prinţul Ghica”, un stabiliment sportiv dedicat exclusiv sportului cu mingea ovală.

Buzăul, rampă de lansare şi sursă constantă pentru naţionala „stejarilor”

De la Prinţul Ghica la actualul antrenor al buzoienilor, Costică Merşoiu, inclus în Hall of Fame al sportului cu mingea ovală, practic în cel mai bun XV al „stejarilor” din toate timpurile, Buzăul s-a dovedit un aliat de încredere şi o gazdă primitoare tuturor celor care au practicat sportul cu mingea ovală şi care şi-au dorit să facă performanţă. Fie că a fost vorba de jucători consacraţi sau de tineri dorinici de afirmare, oraşul nostru a îndeplinit multe vise.

„Am prins chiar vârful de formă al rugby-ului românesc, care în anii 80 era foarte bine cotat pe plan internaţional. Am fost selecţionat în trei meciuri oficiale ale echipei naţionale până la venirea mea la Buzău. Deşi am jucat şi la Rapid şi urma să ajung la Dinamo, am preferat să vin la Buzău să pun umărul la construcţia marii echipe Contactoare, proiect în care s-au implicat nume mari ca Titi Ionescu, care venise special să ne anteneze de la clubul Dinamo, alături de Petre Cosmănescu de la Steaua. Cele mai fericite momente au fost meciurile jucate la echipa naţională. Nu mai vorbesc de euforia pe care am avut-o în 1987, când am câştigat Cupa României, după un sezon extrordinar în care am terminat pe locul 4 în campionat.– Cristian Capmare, fost internaţional al României şi ex-antrenor Stejarul Buzău despre perioada petrecută în Parcul Tineretului

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.