Ştiai că avem o pagină de Facebook dedicată sportului buzoian? Alătură-te comunității noastre.

Fotbaliştii Gloriei Buzău sunt la 90 de minute de îndeplinirea primului obiectiv, calificarea în grupele Cupei României. Faza următoare a celei mai vechi întreceri din ţară ar putea aduce la Buzău două componente ale Superligii. Tehnicianul Andrei Prepeliţa este încrezător înaintea confruntării cu CSM Deva, chiar dacă în meciul de astăzi nu se va baza pe o parte din titularii obişnuiţi, dând credit jucătorilor mai puţin folosiţi în acest debut de campionat.

În funcţie de disponibilităţile logistice ale gazdelor, partida dintre CSM Deva şi Gloria Buzău din cadrul play-off-ului Cupei României, stagiunea 2023-2024, poate fi urmărită, în direct, pe pagina de facebook Buzăul Sportiv.

Locaţie inedită în care au fost cazaţi fotbaliştii Gloriei Buzău înaintea confruntării din Cupa României, cu CSM Deva (Liga a III-a). Din cauza faptului că toate unităţile de cazare din Deva şi-au epuizat locurile datorită unui eveniment care atrage turişti şi din afara oraşului, fotbaliştii antrenaţi de Andrei Prepeliţă au fost nevoiţi să-şi petreacă noaptea dinaintea meciului cu CSM Deva la Orăştie, în Arsenal Park, un complex turistic organizat pe 88 de hectare, fix pe locul fostei Uzinei Mecanice din localitate, aflată într-o pădure de la marginea municipiului.

Pe locul actualului complex turistic, fostă bază militară secretă, a funcţionat timp de mai multe decenii o fabrică de muniţii şi explozibili. Povestea ei se regăseşte în rapoartele secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, redată de Adevărul.ro

De la sfârşitul anilor ´30, pe teritoriul de peste 80 de hectare, bine protejat de pădure, au fost înfiinţate uzina şi depozitele sale, dar şi o bază militară secretă. În anii următori, în contextul celui De-al Doilea Război Mondial, fabrica din Orăştie a devenit unul dintre marii producători de muniţie şi explozibili din Europa. În primii ani ai regimului comunist, ea intrase în atenţia spionilor Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, iar mai multe rapoarte secrete din acea perioadă dezvăluiau modul în care funcţiona. Un astfel de raport datează din 30 octombrie 1950.

„Fabrica din Orăştie (Transilvania) a aparţinut în trecut Corporaţiei Astra. Numele său din prezent este Fabrica de explozivi Astra – Orăştie, iar uzina este subordonată Departamentului de Armament al Guvernului. Colonelul Magiari conduce fabrica, din 1946. Ea are 600 de muncitori, din care 60 la sută sunt femei. Este localizată într-o pădure din vestul Orăştiei, la sud de şoseaua Orăştie – Arad. Bazele uzinei se extind pe 1 – 1,5 mile. Linii de cale ferată o conectează cu magistrala Bucureşti – Orăştie – Arad. În paralel cu fabrica se află drumul principal”, informa raportul CIA, din 1950.

Corporaţia Astra Braşov a fost înfiinţată în 1920 şi avea uzine mecanice şi de maşini în Braşov, Arad, Satu Mare şi Orăştie. A fost naţionalizată în 1948. Echipamentele tehnice şi mecanice din uzina de explozivi din Orăştie era, în primii ani ai regimului comunist, de producţie germană. Fabrica era modernă, iar activitatea ei se derula netulburată. Maşinăriile erau alimentate electric, de la centralele din Orăştie şi Simeria.

„Sunt fabricaţi aici explozivi pentru toate felurile de muniţie. Cartuşele goale sunt suplimentate de Uzinele Astra din Braşov. Poligonul de test este localizat în zona de vest a uzinei. Muniţia anti-tanc de camibrul 88 mm. a fost testată aici în 1946”, informa raportul CIA.

Uzina era înconjurată de garduri din sârmă ghimpată de peste doi metri, cinci santinele staţionau în exterior, iar trei în interior. „Uzina era camuflată complet. Toate clădirile sunt zugrăvite cu vopsea gri de camuflaj şi sunt acoperite cu o plasă de sârmă, care serveşte ca bază pentru viţa de vie căţărătoare”, mai arătau spionii americani. Mai multe hărţi ale fabricii de explozivi din Orăştie au fost ataşate rapoartelor CIA de la începutul anilor ´50.

După 1990, fabrica a intrat într-un declin ireversibil, iar perimetrul şi clădirile ei au fost scoase la vânzare în 2003. De peste un deceniu, aici funcţionează un complex de agrement, unde mai pot fi văzute construcţii ale vechilor buncăre, depozite şi ateliere, transformate în scop turistic, dar şi tunuri, maşini militare, şi un avion IAR 93 – scoase din uz.

În funcţie de disponibilităţile logistice ale gazdelor, partida dintre CSM Deva şi Gloria Buzău din cadrul play-off-ului Cupei României, stagiunea 2023-2024, poate fi urmărită, în direct, pe pagina de facebook Buzăul Sportiv. 

Ştiai că avem o pagină de Facebook dedicată fotbalului buzoian? Alătură-te comunității noastre.