Fotbal Club Ripensia UVT Timișoara, fostă ACS, cunoscut sub numele de Ripensia Timișoara, sau pe scurt Ripensia, este un club de fotbal din Timișoara, România, care evoluează în prezent în Liga a II-a. Sâmbătă, de la ora 11:00, AS FC Buzău va începe cea de-a 83-a ediţie a ligii secunde, în Crâng, în compania bănăţenilor.
@andreibuzau ⚽️ Ripensia este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din ţară, prima câştigătoare a Cupei României, prima care a realizat eventul, singura formaţie din liga secundă fără antrenor principal (tehnicianul Iulian Munteanu neavând licenţă figurează ca preparator fizic) şi totodată, singurul club din liga secundă susţinut de socios. Deşi a avut activitatea întreruptă din 1948 şi reluată acum 10 ani, asta nu a împedicat “Ripi” să-şi adjudece patru titluri de campioană şi două cupe ale României. Şase jucători ai Ripensiei (Zombory, Kotormany, Deheleanu, Morawetz, Bindea, Dobay) au fost selecționați în echipa naţională a României care a jucat optimile de finală împotriva Cehoslovaciei (n.r. înfrângere pentru tricolori, scor 2-1 la Trieste, gol Dobay min. 11), în cadrul Campionatului Mondial din Italia din 1934, a doua performanţă ca importanţă din istoria echipei noastre naţionale. Timişorenii sunt primul club din ţară care s-au confruntat cu marile nume ale fotbalului internaţional: AS Roma, AC Milan şi Liverpool. #ripensia #timisoara #fotbalmania ♬ Soccer – Glow City
Ripensia este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din ţară, prima câştigătoare a Cupei României, prima care a realizat eventul, singura formaţie din liga secundă fără antrenor principal (tehnicianul Iulian Munteanu neavând licenţă figurează ca preparator fizic) şi totodată, singurul club din liga secundă susţinut de socios. Deşi a avut activitatea întreruptă din 1948 şi reluată acum 10 ani, asta nu a împedicat „Ripi” să-şi adjudece patru titluri de campioană şi două cupe ale României. Şase jucători ai Ripensiei (Zombory, Kotormany, Deheleanu, Morawetz, Bindea, Dobay) au fost selecționați în echipa naţională a României care a jucat optimile de finală împotriva Cehoslovaciei (n.r. înfrângere pentru tricolori, scor 2-1 la Trieste, gol Dobay min. 11), în cadrul Campionatului Mondial din Italia din 1934, a doua performanţă ca importanţă din istoria echipei noastre naţionale. Pe vremuri, marii jucători ai Europei o înfruntau cu teamă pe Ripensia. AC Milan a fost învinsă cu 3-0, la Bucureşti, în Cupa Europei Centrale (1938). Iar AS Roma s-a resemnat cu o remiză, 2-2, intr-un meci amical. Gruparea din capitala Italiei are aceleaşi culori, galben-roşu, şi a fost înfiinţată cu doar un an înaintea Ripensiei, în 1927. Timişorenii sunt primul club din ţară care s-au confruntat cu marile nume ale fotbalului internaţional: AS Roma, AC Milan şi Liverpool.
În această vară, Ripensia a disputat amicale cu echipa a treia divizonară, Pobeda Star Braşov, scor 3 la 1; cu formaţia de Liga 4 Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), în fața căreia a înregistrat o victorie cu scorul de 10-1 și un eșec surprinzător la scorul de 0-2, cu prim-divizionara UTA (scor 1-2), cu Corvinul Hunedoara (scor 1-3), CSM Deva (scor 5-0), CS Comunal Șelimbăr (scor 2-1) și CSC Dumbrăvița (scor 4-2).
În ultima partidă, timişorenii au evoluat în următoarea formulă: Toroc (Șt. Dobre 46 / Toroc 83) – Morariu (Zamfirescu 68), Lalic (A. Macrițchii 46) / Rob. Stoica 82), Țieranu (Rogac 68), Fridrich (Tud. Călin 46) – Mih. Ene (Mihart 46), Stoi (Gladun 77), Vidrăsan – Piftor (Mitrov 46), Gavra (Agapie 56), Mogoș (Chera 68).
În ultimul meci de verificare dinaintea reluării campionatului, Ripensia Timișoara a învins cu 3-1 în deplasare, la terța divizionară Pobeda Star Bîsnov.
Scorul a fost deschis în minutul 31 de Gavra, acesta înscriind de la 22 de metri, cu un șut trimis puternic sub transversală. În minutul 41, Lungu a egalat, cu un șut pe colțul scurt, din zona dreaptă a careului mare. Ripi a revenit în avantaj în minutul 76. Stoi a marcat din centrul careului mare, după ce a recuperat o minge la 14 metri și a combinat cu Mihart. Scorul final de 3-1 a fost stabilit de juniorul Agapie, acesta punctând cu un șut puternic din 13 metri.
Istoricul confruntărilor directe, favorabil buzoienilor
În istoria comună a AS FC şi SCM Gloria Buzău, actuala echipă a buzoienilor s-a întâlnit de cinci ori cu Ripensia Timişoara, toate meciurile având loc în eşalonul secund. Cifrele le sunt favorabile buzoienilor, care s-au impus de două ori, două partide încheindu-se la egalitate şi una în favoarea celor de pe Bega. În ultimul meci disputat pe 16 aprilie 2022, buzoienii s-au impus la limită, scor 1 la 0, datorită golului marcat de Trebotic. Pe 31 octombrie 2021, cele două echipe au remizat la Timişoara, scor alb, iar pe 3 octombrie 2020, Ripensia s-a impus cu 2 la 1 pe teren propriu, datorită golurilor semnate de Marius Ioniţă (autogol, min. 22) şi Tudorache (min. 49), în timp ce unicul gol al buzoienilor a fost înscris în propria poartă de Stoica, în minutul 5. În prima confruntare oficială disputată pe 10 august 2019, Buzăul a câştigat partida de pe Bega cu 2 la 1, prin „dubla” lui Vali Alexandru din min. 13, respectiv 39, în timp ce golul de onoare al bănăţenilor a fost marcat de C. Toma în minutul 11. A doua confruntare este reprezentată de un egal cu şase goluri, care a avut loc în Crâng. Pentru buzoieni au marcat: Vali Munteanu, o triplă (33, 37, 90), în timp ce reuşitele oaspeţilor au aparţinut lui Voinea (min. 87 şi min. 19) şi Hecsko (min. 56).
Istoria unui club autentic
Ripensia este primul club de fotbal cu statut profesionist din România. Echipa a fost înființată în noiembrie 1928 și a dispărut în 1948. Ripensia Timișoara a fost înființată de Dr. Cornel Lazăr, unul dintre cei mai faimoși promotori ai fotbalului bănățean și fost președinte al unei alte echipe legendare din România, Chinezul Timișoara. Din cauza statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în campionatul național până în 1932. Prima participare, în sezonul 1932-1933, a adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor 1934-1935, 1935-1936 și 1937-1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale României în anii 1934 și 1936.
Ripensia, prima câştigătoare a Cupei şi prima echipă care a realizat eventul
Se pare că numele a fost inspirat de provincie a imperiului roman „Dacia Ripensis”, organizat în această regiune din Romania, astăzi numit Banat. De-a lungul timpului, ”Ripi”, cum o alintau suporterii, a adus în vitrina clubului 2 cupe ale României (în 1934 și 1936) și 4 titluri naționale (în anii 1933, 1935, 1936 și 1938). În edițiile 1933-1934, 1938-1939 a fost vice-campioană națională și finalistă a cupei în 1937 și 1938. Ascensiunea Ripensiei a fost posibilă datorită lotului de jucători care cuprindea pe cunoscuții Czinczev, Dobay, Schwartz și Lakatos. După Al Doilea Război Mondial, Ripensia a evoluat un sezon în Divizia B și unul în C, iar după 1948, nemaiavând suportul nimănui, clubul a dispărut, apărând Electrica Timișoara. Numele noii echipe a fost dat după denumirea stadionului pe care a evoluat formația creată de dr. Cornel Lazăr. Tot pe acest stadion a și-a reînceput Ripensia activitatea.
IMNUL RIPENSIA TIMIŞOARA
Istoricul primului club de fotbal profesionist
Ripensia nu a avut drept de joc în cadrul legal al fotbalului românesc. De-abia din 1931 cand s-a schimbat statutul dupa cel italian, Ripensia a putut să se înscrie în campionatul regional și să se afilieze la federatia română de fotbal. În cei trei ani de activitate, Franz Platko a închegat un lot serios cu care a avut numeroase meciuri amicale având rezultate de răsunet cu echipe de pe continentul european. Prima echipă a Ripensiei Timișoara îi avea în componență pe Zombory (D. Pavlovici) – Burger, Hoksary (Chiroiu II) – Deheleanu, Kotormany, Lakatos II – Bindea, Beke, Ciolac, Al. Schwartz, Dobay.
Chiar în primul sezon desfășurat în sistem divizionar, Ripensia Timișoara cucerește titlul de campioană a țării (5-3 împotriva ocupantei locului I a seriei a doua, Universitatea Cluj). În sezonul 1933-1934 Ripensia ajunge în finală, dar este învinsă de Venus, scor general 8-5 pentru bucureșteni. Timișorenii vor triumfa însă în Cupa României, competiție aflată atunci la prima ediție, dispunând în finală de clujenii de la Universitatea, scor 5-0.
Din anul 1934, divizia A s-a organizat într-o singură serie. În ediția 1934-1935 “Ripi” a cucerit titlul de campioană, dar a fost învinsă în finala Cupei României de C.F.R. București (viitorul Rapid) cu scorul de 6-5. În sezonul care a urmat Ripensia a realizat event-ul cupă-campionat (5-1 cu Unirea Tricolor București, în finala Cupei), devenind astfel prima echipă românească ce a realizat această performanță. În campionatul 1936-1937 echipa bănățeană a fost înfrântă pe ambele fronturi, obținând locul III în campionat și pierzând cu 1-5 în finala de Cupă contra feroviarilor bucureșteni de la Rapid. În 1938 Ripensia va evolua în Cupa Europei Centrale eliminând marele Milan după un 3-0 în tur, dar cedând ulterior în fața lui Ferencváros Budapesta. Alte rezultate obținute pe plan european: 2-0 cu Ujpest în 1931, 4-2 cu Gradzanski în 1932, 2-1 cu Ferencváros Budapesta în 1933, 4-2 cu Admira Viena în 1935, 3-0 cu Ferencváros Budapesta în 1936, 2-1 cu Leicester în 1937.
Ultima performanță notabilă a celor de la Ripensia Timișoara a reprezentat-o cucerirea titlului de campioni la finele ediției 1937-1938. Cea din urmă apariție a Ripensiei în divizia A a fost cea din sezonul 1940-1941, ultimul înainte de război. După reluarea campionatului, echipa a activat doar în diviziile inferioare.
“Ripi” a propulsat doi golgheteri ai României. Ștefan Dobay a fost de 4 ori golgheter al primei ligi (de 3 ori consecutiv în sezoanele 1932-1933-16 goluri,1933-1934-25 de goluri,1934-1935-24 de goluri, iar în sezonul 1936-1937-21 de reușite a împărțit titlul de golgheter cu Traian Iordache de la Unirea Tricolor București). Al doilea golgheter pe care “Ripi” l-a dat țării s-a numit Adalbert Marksteiner cu 21 de goluri în sezonul 1938-1939.
Ștefan Kovacs, reputatul antrenor spune despre echipă: “pe planul jocului, Ripensia a însemnat un stil aparte, dominat de ideea ofensivei și a luptei pentru victorie, dar și o școală de fotbal evidențiind virtute, spirit de combativitate, o tehnică rafinată, dăruire și elan”.
Echipa Ripensia
Dobay avea faima de a fi autorul unor șuturi imparabile. Se știe că odată a reușit chiar să rupă plasa, în 1935, la un meci împotriva echipei Juventus București. Meciul a avut loc în capitală, pe stadionul Venus. Întâmplarea este povestită de căpitanul echipei adverse din acel meci, Cibi Braun: “Iată ce s-a întâmplat pe teren: în minutul 8, Ghiță Ciolac l-a deschis splendid pe Dobay, iar “Calul” a pornit-o în galop! Apoi, după ce a scăpat de Nicky Petrescu, de la vreo 10 metri și-a expediat ghiuleaua spre poarta lui Enderffi. Ei bine, dragii mei, șutul acela n-a fost șut, ci un adevărat trăsnet! Mingea a spart plasa porții și a ieșit afară. Eu mă aflam la 5-6 metri distanță de Dobay și pot să vă spun cu mâna pe inimă că toată viața mea n-am mai întâlnit o lovitură atât de puternică. Balonul a trecut ca ghiuleaua din tun și pe oricine ar fi întâlnit în cale cred că l-ar fi doborât la pământ! Când balonul a trecut prin plasă, a urmat un moment de tăcere mormântală în tribune. Nimănui nu-i venea să-și creadă ochilor. Primul care s-a smuls din uluială a fost arbitrul Tică Iliescu, care se afla în apropierea porții; văzuse cum balonul pătrunsese în spațiul ei și ce ravagii făcuse, așa că n-a mai stat pe gânduri și a fluierat golul. Tribunele au început să aplaude cu frenezie.”
După Al Doilea Război Mondial, din cauza unor probleme financiare, organizarea comunistă în domeniul sportiv „și acțiunile” ascunse, Ripensia a jucat în Divizia B și Divizia C, și, după 1948, fără nici un sprijin, a fost absorbit de ” Electrica Timișoara „.
La data de 12 iulie 2012, Asociația Sportivă “Fotbal Club Ripensia Timișoara” redobândește personalitate juridică prin Hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Timișoara. Ripensia Timișoara a revenit pe scena fotbalistică în liga a VI-a, clubul fiind refondat după modelul socios, cu membri asociați.[2][4] La 24 septembrie 2013, „Ripi” a eliminat Universitatea Cluj, echipă din Liga I, scor 2-1, într-un meci din șaisprezecimile Cupei României, devenind prima echipă din Liga a V-a care reușește calificarea în optimi. În prezent evoluează în liga a II-a, promovând încă din primul an atât din liga a VI-a cât și din liga V-a. În liga a IV-a stat doi ani până să promoveze în liga a III-a, pierzând în primul an (2014/2015) promovarea în fața echipei ASU Politehnica Timișoara, echipă creată și ea ca și Ripensia după modelul socios.
Palmaresul istoric al echipei interbelice a cărei continuatoare morală este actuala Ripensia cuprindea patru titluri de campioană naţională: 1933, 1935, 1936 respectiv 1938 şi două de vice-campioană: 1934 şi 1939. Totodată, bănăţenii au câştigat Cupa României de două ori, în 1934 şi în 1936, şi în alte două sezoane au disputat finala, respectiv în 1935 şi 1937. Istoria şi rezultatele înregistrate fac din Ripensia prima echipă din România care a câștigat Cupa României şi prima care a realizat eventul.
Pe data de 10 mai (ziua Națională a României la acea vreme), la 10 ani după înființarea clubului AS Roma, clubul italian a venit să joace cu Ripensia Timișoara un meci amical, simbol al legăturii dintre cele două comunități. Meciul s-a încheiat 2-2 și a fost prima dată când publicul timișorean a văzut o echipă italiană. În anul 1926, Timișoara primea cadou, din partea municipalității orașului Roma, o copie a statuii „Lupa Capitolina”, ca simbol al latinității care unește popoarele român și italian. În anul 1927, era fondată AS Roma, adoptând culorile galben și roșu ale Imperiului Roman. În 1928, era înființată Ripensia, adoptând aceleași culori simbol.
Antrenorii formaţiei Ripensia Timişoara, în ordine descendentă: Iulian Munteanu (2022), Florin Fabian(2021 – 2022), Cosmin Petruescu (1 iunie 2020 – 25 septembrie 2021), Alexandru Pelici (7 noiembrie 2018 – 1 iunie 2020), Radu Suciu (5 septembrie 2018 – 7 noiembrie 2018), Radu Suciu (7 aprilie 2018 – 5 septembrie 2018) – asistent, Ciprian Urican (8 aprilie 2018 – 5 septembrie 2018), Radu Suciu (29 martie 2018 – 7 aprilie 2018), Paul Codrea (11 decembrie 2017 – 25 martie 2018), Radu Suciu (25 octombrie 2017 – 15 decembrie 2017), Remus Steop (1 iulie 2015 – 25 octombrie 2017), Ovidiu Olariu (1 iulie 2012 – 10 martie 2014), Radu Suciu (1 iulie 2012 – 31 martie 2015) – asistent, Josef Pojar (1937-1941), Karl Heinlein 1937, Josef Uridil 1934, Eugen Konrad (1933 – 1936), Pali Kardos 1933, Rudi Wetzer (1931-1932) şi 1935, Vilmos Kertesz II 1931 şi Franz Platko în 1930.
