Weekend plin pentru handbalul românesc, ambele Superligi plecând la drum simultan, iar Buzăul e parte cu drepturi depline în tot acest spectacol.
La trupa venită din Oltenia am văzut și două vechi cunoștințe, fostele glorioase Ljubica Nenezic și Maria Petrovic. Portărița a și reușit dealtfel să apere primele două șuturi ale fostelor ei colege, dar tot la fel de bine a reacționat și Tea Pijevic din poarta noastră.
La noi încă nu o vedem pe Mădălina Zamfirescu. O accidentare și o recuperare ce par să fie infinite, Dumnezeule! O apărătoare care, alături de Carmen Stoleru și multe altele, a făcut posibilă minunea cuceririi celor două trofee din handbalul buzoian.
Scorul l-au deschis fetele Buzăului prin Raluca Nicola, dar în minutul 12 deja trupa vizitatoare avea trei goluri avans (7-4) și apoi patru (9-5) în minutul 17. Și Pablo Morel cere time-out, era clar că ceva nu funcționează.
Scurt circuit prin minutul 23, când observatorul Vlad Ionescu a intrat adânc în terenul nostru pentru a-l pune la punct pe Pablo Morel. Acesta protesta pentru o decizie a brigăzii bucureștene, apoi a luat și galben, fetele din Tg. Jiu au și marcat… Părea să nu se mai termine cu năcazurile… Doar că a urmat o serie de trei goluri consecutive ale noastre, pe atacuri bune și contre, iar cei 4-500 de oameni din sală păreau în extaz. Apoi altă cădere și 12-15 la pauză.
Care pauză a însemnat o foarte interesantă discuție despre handbal cu niște oameni fenomenali: Simona Stancu (cu bagajele la ușă pentru Europene), Marian State (șeful Comisiei de arbitri din FRH) și Liviu Stroe (fostul portar al ASA din anii ’90).
Despre primul sfert de oră al reprizei secunde nimic de povestit. Exact același scenariu, două-trei goluri avans, chiar patru în minutul 16, pentru fetele cu pașaport oltenesc.
Apoi s-a pornit discuția infinită dintre arbitre, observatorul federal și banca oaspeților, finalizată cu o eliminare a unui om din staff plătită de una dintre jucătoare. Că așa-i la handbal.
Și încă una din handbal: mingea aruncată pentru un contraatac lovește un arbitru în picior și iese în aut. Execută aruncarea echipa cealaltă, arbitrul nu se pune! La fotbal mingea ar fi revenit echipei aflată în posesie, aici nu.
Dar imediat ale noastre se apără perfect și tot perfect marchează de două ori pentru a lua conducerea: 25-24. Iar la următoarea ocazie de a trece în avantaj Anda Buzoianu forțează și faultează, iar Tg. Jiul înscrie pentru 26-25. Apoi aruncare slabă, iar ele înscriu, noi facem pași ele înscriu și așa s-a scris istoria acestei deschideri de sezon.
Ljubica Nenezic a fost atinsă azi cu mâna de Dumnezeul handbalului. Pe bune, cel puțin zece parade cred că am numărat…
Multe tricouri albastre în tribune, adică exact la fel cu ale jucătoarelor Gloriei. Semn că intrăm în rândul lumii civilizate și posesorilor de abonamente li se recunoaște statutul de al optulea om al echipei.
Lupii din „Peluza Crâng” au cântat până li s-au uscat gâturile. Le-o fi dat și lor cineva o apă, o bere? Primarul și oamenii săi de încredere de la conducerea SCM Gloria (Ceaușel & Stanciu) au văzut de la „oficială” debutul strâmb al fetelor. Tot în tribune i-am remarcat pe doi dintre fotbaliștii de legendă ai Gloriei anilor ’80–’90, Vasile Lazăr și George Timiș.
Vali Mocanu
