Formula 1 şi curse de motociclism, la Buzău, înainte de ‘89

Buzăul, punct de referinţă în sporturile cu motor, înainte de Revoluţie

Surprinzător sau nu, automobilismul a fost unul dintre sporturile care stârneau cel mai mare interes în rândul buzoienilor înainte de 1989. Ca şi sport, automobilismul şi-a făcut apariţia în România în anul 1904, în acelaşi an în care la Bucureşti era înfiinţată Federaţia Română de Fotbal.

1904 rămâne drept un an de referinţă din foarte multe puncte de vedere. A fost anul în care se înregistrau doar în Capitală 64 de asemenea vehicule. Din cauza faptului că acestea nu erau foarte bine realizate din punct de vedere tehnic, Prefectura Bucureştilor a emis în luna martie a aceluiaşi an o ordonanţă şi un regulament pentru „circulaţia automobilelor în Bucureşti”. Tot în 1904 ia fiinţă Automobil Club Român, la dorinţa domnului G.V. Bibesc. Odată cu prima organizaţie destinată posesorilor de automobile se organizează şi primele întreceri, care au loc pe şoselele din ţară, dar şi în mediul rural.

1968, anul naşterii ACR Buzău

Întemeierea ACR în Bucureşti în 1904 a făcut ca în decursul anilor următori să apară filiale regionale şi apoi locale, destinate împătimiţilor sporturilor cu motor. Pe 8 mai 1968 se naşte filiala buzoiană a Automobil Club Român. Până la această dată, se consemnează prima participare a buzoienilor la întrecerile de profil în data de 17 mai 1953, atunci când, în urma unui concurs de motociclete pentru popularizarea competiţiilor auto, doi buzoieni reuşesc să încheie proba de 10 kilometri. Primelerezultate ale unui concurs automobilistic înregistrate la Buzău de presa vremii, apar în 1971, când pe 28 noiembrie a fost realizată o probă de îndemânare, iar pe 5 decembrie un raliu de regularitate condiţionat de proba de slalom, clasamentul final fiind alcătuit din următorii: locul I – Traian David, locul II – Virgil Frăsineanu, iar locul III – Lici Panait. De precizat că ultima probă s-a disputat pe o distanţă de 70 de kilometri, între Buzău – Râmnicu Sărat şi retur. În acelaşi an, Consiliul Judeţean Buzău organizează prima întrecere de acest gen destinată juniorilor, la care iau parte peste 100 de participanţi din Braşov, Făgăraş, Sinaia, Câmpina, Târgovisţe, Slobozia, Constanţa, Râmnicu Sărat, Călăraşi şi Buzău. Buzoienii ocupă primul loc pe echipe, urmaţi pe podium de echipele din Făgăraşi şi Focşani. La individual tot un buzoian, Liviu Zacheru, este câştigător, în proba de feminin primul loc fiind adjudecat de făgărăşanca Lucia Marcu.

Tradiţie în concursurile de automobile

Municipiul Buzău şi împrejurimile au găzduit de-a lungul anilor întreceri de profil ce se desfăşurau cu regularitate şi ce atrăgeau un număr mare de spectatori. Printre competiţiile organizate la noi în oraş s-au numărat: Raliul interjudeţean de karturi, Concursul automobilistic buzoian (ruta Buzău – Pătârlagele şi retur), Cupa Independenţei (de îndemânare, organizată pe Bulevardul Karl Marx, astăzi Spiru Haret), Raliu de regularitate (ruta Buzău – Cislău), Daciada, Raliul Primăverii, Cupa 8 Martie şi multe altele. În anul 1986, mai precis pe 24 şi 25 octombrie, Buzăul a găzduit una dintre cele mai disputate ediţii ale Campionatului Naţional de Automobilim, stagiune în care cei mai buni piloţi din ţară s-au luptat pentru titlu pe străzile din Buzău. Circuitul a fost alcătuit din următoarele străzi: Bulevardul Karl Marx (actuala Spiru Haret) – Strada Ciucurete – Bulevardul Unirii Sud – Strada Ciochinescu – Bulevardul Karl Marx şi apoi Bulevardul Nicolae Bălcescu. Participanţii au trebuit să dea nu mai puţin de 14 ture. Din păcate, după Revoluţia din 1989 activitatea competiţională în Buzău a intrat în regres, numărul sportivilor legitimaţi, precum şi al întrecerilor scăzând dramatic.

Motociclismul în România

Ca şi sport, motociclismul îşi face apariţia în România între anii 1903-1904, când pe velodromul de la marginea Capitalei, străinii făceau demonstraţii pe vechicule cu două roţi. Românii îşi achiziţionează primele motociclete în 1906 – 1907, iar în 1909 este consemnată prima competiţie la Brăila. Între 1909 şi 1940, se obţin performanţe internaţionale de către motocicliştii români, iar numărul întrecerilor de profil creşte de la an la an. Anii de gloriei aveau să vină după 1947, când în multe oraşe din ţară, asemenea Buzăului, grupuri de tineri se organizează în diferite cluburi şi iau parte la concursuri din toată ţara. Printre pionierii motociclismului buzoian se numără: P. Butu, Tony Dumitrescu, Mărgărit, Constantin Peticilă, Marcel Zaman, Florin Geană şi Andeleanu. Aceşti sportivi au organizat primele întreceri la Buzău pe următorul traseu: Bulevardul Unirii – Strada Colonel Buzoianu – Bulevardul Crâng (actualul Nicolae Bălcescu, prelungit în aceea perioadă până la restaurantul Crâng) – Centru (actualul Palat Comunal, punct de start şi finiş fiind actuala strada Cuza-Vodă). Întrecerile devin tot mai atrăgătoare şi primesc tot mai multă simpatie din partea buzoienilor, aceste lucru făcând ca pe 11 aprilie 1950, la o cursă în oraşul nostru să asiste peste 4.000 de spectatori, record doborât în 1969, când la cursa de pe Dealul Câlnăului au asistat peste 6.000 de persoane. Ca şi în cazul automobilismului, competiţiile de motociclete scad simţitor în judeţul nostru. Totuşi, în ultimii doi ani, Buzăul a găzduit etape din cadrul Campionatului Mondial de Enduro, oraşul nostru devenind măcar câteva zile pe an punct de reper în motociclismul internaţional. În 2011, la etapa din judeţul Buzău a CM de Enduro, buzoianul Alexandru Ionescu, vicecampion naţional şi balcanic, devine primul român care a terminat cursa, potrivit spu­selor antrenorului Gheorghe Dumitru.